AGRIKULTOR IHA REJIAUN RAEOA KADA TINAN SEMPRE MUDA TOOS HUSI FATIN BA FATIN SELUK

Oe-Cusse, 27 Janeiru 2025 (Média Democracia) – Komunidade agrikultor sira iha rejiaun Oe-cusse kada tinan sempre muda to’os ba mai husi fatin ida ba fatin seluk, asuntu ida ne’e husi Ministeriu agrikultura servisu hamutuk ho NGO lokal no internasional tanba sira mak liman-ain ba komunidade sira

Tuir Sekretaria Rejional Agrikultura Floresta e Peskas (SRAFP) Filomena Sila hateten, Ministeriu Agrikultura iha rejiaun Oe-cusse durante ne’e servisu hamutuk ho ONG lokal no internasional sira hodi haree kona-ba problema ne’ebé komunidade sira infrenta iha baze

 “Kestaun hirak ne’e ha’u hato’o ona ba ONG lokal no inernasional kona-ba problema ne’ebé durante ne’e komunidade sira infrenta iha baze liu-liu halo to’os muda ba mai husi fatin ida ba fatin seluk. Ha’u husu ba parte ONG sira ne’ebé durante mai hasoru ha’u tenke halo sosializasaun ba komunidade sira, tanba durante ne’e ita-nia komunidade barak mak seidauk hatene, oinsá mak to’os bele permanente iha fatin ida.” Dehan Sekretaria Rejional Agrikultura Floresta e Peskas (SRAFP)- Filomena Sila

Nia hatutan problema hirak ne’e mosu tanba konseiensia husi komunidade sira mak sei menus nune’e tenke uza maneira ne’ebé di’ak oinsá bele muda komunidade sira nia hanoin durante ne’e hodi adapta hela, nune’e komunidade sira bele muda hanoin oinsá toos bele pemanente iha fatin ida.

“Komunidade barak daudaun ne’e sei uza hela maneira tradisional husi bei-ala sira nia tempu halo to’os sempre muda ba mai nune’e bele hetan ai-han hodi sustenta ba sira nia nesesidade loron-loron nian. Ne’ebé daudaun ita buka meus ida hodi fahe formasaun ba komunidade sira oinsá bele muda sira nia hanoin ba futuru bele halo to’os permanente nune’e labele estraga ambiente arbiru hodi hamosu dezastre naturais.” Dehan Sekretaria Rejional Agrikultura Floresta e Peskas

Nia salienta problema ne’ebé identifika ona laos komunidade husi suku bobometo mak kada tinan sempre halo to’os muda ba mai maibé komunidade barak mak iha Oe-cusse kada tinan sempre muda ba mai tanba de’it hakarak ai-han ne’ebé sira kuda bele hetan benefisiu ne’ebé di’ak.

Maibé liuhusi dalan ida ne’e ami nota atu nuene’e bele preve osan oinsá, ita halo sosializasaun di’ak ba komunidade sira bele muda komunidade sira nia hanoin no koiñesimentu atu kada tinan halo to’os labele muda ba mai hodi estraga ambiente no fó impaktu ba bee matan sira.” Dehan nia

Nia afirma liuhusi problema hirak ne’e responsabilidade governu nian oinsá bele halo mudansa ba problema ne’ebé komunidade sira infrenta hela iha baze.

“Ami mos iha parseiru dezenvolvimentu durante ne’e ami halo servisu hamutuk kona-ba problema ne’ebé komunidade sira infrenta iha baze, ne’ebé kada tinan ami sempre halo evaluasaun kona-ba asuntun hirak ne’e no oinsá bele rejolve relasiona ho problema ne’ebé komunidade sira infrenta.” Nia hatuir

Esplika tan katak iha mós planu ida oinsá bele kria lei autoridade nian hodi aplika ba komunidade sira maibé lei ida ne’e la halo de’it ba komunidade ne’ebé durante ne’e halo to’os sempre muda ba maibé. Maibé hodi halo lei tarabandu ida ne’e ba komunidade tomak labele tesi ai-arbiru nune’e bele hamenus dezastre naturais iha rai laran.

Entretantu, informasaun hirak ne’e Jornalista asesu liuhusi partisipa iha atividade media tour, ne’ebé Asosiasaun Jornalista Timor Lorosa’e (AJTL) servisu hamutuk ho OXFAM Iha Timor-Leste no hetan apoiu fundus husi Oxfam Hongkong.

Reportajen : Nelfiano

Foto : Nelfiano

Tinggalkan Balasan

Alamat email Anda tidak akan dipublikasikan. Ruas yang wajib ditandai *