Dili, 28 Fevereiru 2025 (Média Democracia) – Centro Nasional Chega, Institutu Públiku (CNC,IP), parseria ho GIZ-SAUP (Southeast Asian University Partnership for Peace building and Conflict Transformation) hamutuk ho Ministru Ensinu Superior Siénsia no Kultura (MESSC-sigla Portugues) Lansa Livru “Módulu Chega Manuál ba Dosentes Pás no Konflitu, Istória no Memória, Direitus Umanus no Justisa Tranzisional”, Aleinde ne’e iha ámbitu ne’e kontinua mós atividade konferensia ho tema “Importánsia Istória ba Formasaun Identidade no Karakter.”
Atividade lansamentu no konferensia ne’e hala’o ho objetivu jerál mak “Memória Istórika Prezerva no Promove Entidade Públika no Sosiedade Sensivel ba Valór Direitus Umanus” ho objetivu espesifiku mak, materia edukativu no fasilidade eziste ona ba entidade públika no sosiedade atu aprende istória no espresa valór direitus umanus.
Ministru Ensinu Superior Siénsia no Kultura (MESSC-sigla portugues) José Honório Guterres hateten, Ministériu servisu hamutuk ho Sentru Nasionál Chega halo lansamenth ba modulu ne’e hodi entrega ba ensinu superior sira tantu Universitáriu nomos institutu sira.
“Para ho modul ne’e sira bele introdúz Timor-Leste nia istória ba estudante sira iha nivel universitáriu. Buat ida ne’e mais importante tebes ba ita-nia rain, hanesan Timor-oan ita hotu tenke hatene ita-nia istória, atu ko’alia istória ne’ebé loos no loloos, dala barak ema ko’alia, maibé ko’alia istória ne’ebé la loos.” Dehan Ministru ba Jornalista sira iha Antigu Komarka Balide Sexta ne’e
Tanba Sentru Chega iha inisiativa di’ak hodi servisu hamutuk ho Ministériu Ensinu Superiór halo modulu refere, ne’ebé hetan apoiu husu Governu Alemanha, enkuantu modul ne’e di’ak tebes, hodi halo distribuisaun ba reitór sira iha universitáriu no institutu sira atu sira bele hahú introdúz ona istória Timor-Leste nian.
Nia dehan dehan Timor-oan ida la koñese nia istória nia hela hanesan iha bidon mamuk ida ne’ebé ema baku ba mamuk loos, tanba nia la hatene Istória.
“Ohin ita hahú lansamentu no distribui ona ba reitór sira, ita mós tau iha kuríkulu nasionál ensinu superior atu tinan ida ne’e, ita hahú introdúz istória ba ita-nia joven sira iha universitáriu, ita labele halo sasán ida mamuk hela, mas ita tenke introdúz duni tanba ita hatene katak ita-nia joven barak la hatene istória Timor-Leste nian.” Nia dehan
Nia esplika Timor-Leste nia istória ne’e hahú iha 1902, kleur tebes mai iha Kolonizasaun, tama ba okupasaun Indonesia nian to’o ohin loron ukun-an, tanba entre jerasaun tuan ho jerasaun foun iha kontestu istória, nune’e Ministériu hanoin katak importante tebes servisu hamutuk ho sentru Chega atu bele introdúz istória ne’e ho modul ida ne’ebé ohin halo lansamentu.
Iha biban ne’e Diretór ezekutivu Sentru Nasional Chega, IP Hugo Maria Fernandes hatutan CNC husu ba governu atu halo polítika hodi introdúz kuríkulu kona-ba istória, direitus umanu nomos justisa tranzitória ba iha ensinu superior sira.
“Ohin iha Ministru nia resposta, nia espresa fó atensaun katak Ministériu kompremitidu atu halo polítika ida no atu introdus nu’udár kuríkulu nasional ida, ba oin, ami sei kontinua koopera ho Ministeriu Ensinu Siensia no Kultura, maibé bainhira hein hela politika ne’e atu mosu ami mós daudaun ne’e halo ona formasaun ba dosentes sira husi universidade sira iha Dili laran.” Dehan Diretór Ezekutivu CNC Hugo
Aleinde ne’e, komprimísiu ho universidade hirak ne’e sira prontu ona atu introdúz matéria sira ne’e iha sira-nia universidade, tan ne’e iha lansamentu refere konvida mós reitor sira ne’ebé durante ne’e kolabora hamutuk ho CNC
Diretór ne’e afirma katak Sentru Nasionál Chega dadaun ne’e presiza komunika ho Ministériu kona-ba deklarasaun Eselénsia Ministru nian atu estabelese kuríkulu nasionál.
“Ita hotu hatene katak modul bele di’ak la halimar mós bainhira uza ba hanorin ne’e hanesan la iha valor, tanba ne’e ami nia atensaun agora ne’e oinsa mak halo diskusaun, komunikasaun ho Ministeriu para bele halo lalais politika ida hodi nasionalmente iha nivel hotu-hotu ensinu superior sira bele hanorin matéria refere.” Nia afirma
Enkuantu livru Istória Timor-Leste ba ensinu báziku, integra ona ba Ministériu Edukasaun no Infordepe ba Segundu Síkulu no Terseiru síkulu ne’ebé iha tinan ida ne’e hetan fiar husi Ministériu Edukasaun atu halo revizaun ba terseiru síkulu, liuliu ba klase 7, 8, 9.
Tinan ida ne’e mais de 500 ital profesór sira hetan formasaun husi Centru Nasionál Chega kona-ba oinsa hanorin modul foun. Entretantu Centro Nacional Chega,Ip estabelese ona kooperasaun di’ak ho Ministériu Ensinu Superior no Kultura hahú iha tinan 2018, ho atividade Edukativu sira inklui formasaun ba dosente sira kona-ba Chega,Ip no justisa tranzisionál, workshop sira nomos semináriu sira iha tinan 2024.
Reportajen : Estefania
Foto : Estefania
