Díli, 07 Abril 2025 (Média Democracia) – Natalino Tilma hanesan estudante difisiensia ne’ebé daudaun ne’e tur iha banku universidade semestre lima sente triste no preokupa tebes menus dosente espesifiku atu hanorin estudante sira ne’ebé mai ho kondisaun difisiensia “Matan, Tilun, no Lian Jestual” iha Departamentu Inkluzaun Comunitariu Sosial, Faculdade Siensia Sosiais, Universidade Nasional Timor Lorosa’e.
Iha entrevista ho estudante difisiensia Fiziku “Ain” Natalino Tilma hateten katak, primeiru nia agradese tanba univerisdade fó ona oportunidade ba ema ho kondisaun difisiensia hodi kontinua estudu iha Universidade Nasional Timor Lorosa’e hodi aprende hamutuk ho sira ne’ebé mai ho kondisaun la ho difisiensia iha fakuldade ida ne’e, liuliu iha Departamentu Inkluzaun Comunitariu Sosial no problema ne’ebé estudante difisiensia sira hasoru maka dosente espesifiku atu hanorin sira no tradusaun ba sira la iha.
“Hahu husi semestre 1 to’o mai iha semestre 5 problema sempre iha no ami ne’ebé mai ho kondisaun difisiensia la hanesan ne’e sempre hasoru liuliu ba iha kolega sira difisiensia hanesan Matan, Tilun, nomos jestual ne’e hasoru problema barak hanesan la iha fatin ne’ebé bele fasilita sira, liuliu iha aula kolega difisiensia matan sira ativu, maibé sira labele hakerek no aprende materia tanba dosente espesifiku ba ida ne’e la iha, entaun kolega difisiensia matan sira tuir aula grava lian depois aula hotu fila ba uma mak sira rona fali dosente nia lian, problema seluk mak sira la iha fatin seguru atu tur depois aula sai, laos ba kolega difisiensia matan de’it ba mós iha kolega sira ne’ebé difisiensia lian jestual sira ativu iha aula maibe sira la aprende no la komprende materia tanba la iha dosente tradusaun ba lian jestual entaun susar ba kolega sira atu aprende, ida ne’e mak sai hanesan preokupasaun tebes ba ami hanesan estudante ho kondisaun difisiensia.” Dehan Estudante Difisiensia Fiziku “Ain” Natalino Tilma
Nia hatutan husi semestre 3 iha dosente ida ne’ebé mai hanorinm sira espesifiku kona-ba lian jestual husi departamentu mak haruka dosente ne’e hanorin hodi halo tradusaun ba iha kolega sira difisiensia jestual maibé problema ida mak departamentu la fó importansia ba dosente refere ka la fó salariu mininu ba dosente ne’e no dosente refere voluntariu de’it to’o dosente ne’e lakoi hanorin ona, entaun husi ne’ebá susar tebes ba iha kolega difisiensia iha matan, nomos lian jestual sira.
“Ha’u sente problema hanesan ohin temi haree liubá estudante sira mai ho kondisaun difisiensia matan, tilun nomos lian jestual tanba sira lakon osan bemo mai dehan atu aprende maibé realidade sira mai la aprende, kolega sira ne’ebé difisiensia matan ne’e sira bele halo gravasaun fila ba uma bele rona, maibe oinsa ho kolega sira difisiensia tilun, susar tebes ba sira atu aprende ba materia, lori ha’u nia maluk estudante difisiensia sira atu husu ba Xefe Departamentu tenke foti asaun ida hodi haree ba iha problema ne’e, tanba agora estudante ho kondisaun difisiensia tinan 2025 nian mós tama iha departamentu ne’e barak.” Hatutan Estudante difisiensia Fiziku “Ain” Natalino Tilma
Nia informa bainhira loke ona departamentu Inkluzaun Comunitariu Sosial fó ona oportunidade no espasu ba sira atu aprende hamutuk ho nia maluk sira la ho kondisaun difisiensia, Fakuldade ka Departamentu tenke garantia ba iha estudante sira mai ho kondisaun difisiensia tenke iha responsabilidade masimu, departamentu tau inkluzivu maibé ba sira difisiensia ne’e sente katak la inkluzivu, tanba la iha aulas ne’ebé di’ak ba kondisaun sira hanesan sira, la iha mos dosente espesifiku sira atu hanorin.
“Ha’u sente konfortavel bainhira aprende hamutuk ho kolega sira ne’ebé la’os difisiensia, tanba bele simu ami hodi aprende hamutuk iha aula laran, maibé problema ne’e mak hanesan ohin ha’u temi ona menus dosente atu hanorin espesifiku ba iha kolega sira mai ho kondisaun difisiensia la hanesan ho ha’u, nomós haree ba problema seluk mak ami labele asesu ba iha auditorium FCS, tanba iha andar leten entaun susar atu ami asesu ba iha auditorium refere.” Informa Natalino Tilma
Hanesan estudante ho kondisaun difisiensia hakarak husu ba iha Xefe Departamentu, ba iha Dekanu Fakuldade Siensia Sosiais atu bele resolve hela problema hirak ne’e. tanba lei fó dalan ona katak ema hotu iha direitu atu asesu ba iha eskola no fasilidade sira maibé oinsa ho sira ne’ebé kondisaun difisiensia, Durante ne’e mai hela deit aula maibé la aprende no la komprende materia, tanba dosente atu hanorin la iha, husu nafatin atu resolve problema refere atu nune’e bele fasilita mós estudante foun sira ne’ebe mai ho kondisaun difisiensia fiziku ka kondisaun difisiensia sira seluk.
Reportajen : Domingas
Foto : Domingas
