Dili, 18 Dezembru 2025 (Média Democracia) – JSMP Timor-Leste realiza komunikadu imprénsa kona-ba Tribunál sira tenke livre husi kualker forma presaun ruma no interferensia hodi kumpre de’it orden Konstituisaun no Lei. Komunikadu ne’e Média Democracia asesu husi pajina JSMP, Kinta semana ne’e.
Diretora Ezekutiva JSMP, Ana Paula Marçal hateten, iha komunikadu Konstituisaun Repúblika Demokratika Timor-Leste espresamente define katak Timor-Leste nu’udar Estadu Direitu Demokratiku ka Estadu ne’ebé bazeia ba lei (artigu 2 (2) Konstituisaun). Iha natureza rejime Estadu Direitu demokratiku, fatór no elementu importante ida mak ezisténsia instituisaun judisiáriu ida ne’ebé independente nu’udar aspeitu integradu husi Estadu Direitu Demokratiku.
“Tribunál sira dezempeña papél ida krusiál no krítiku teb-tebes iha Timor-Leste hodi fiskaliza/kontrola kualkér aktu hotu-hotu no halo balansu ba podér polítiku sira, prevene atividade ilejítimu, kombate krime korrupsaun, defende direitu umanus báziku sira, inklui liberdade espresaun no asosiasaun no direitu fundamentál sira seluk ne’ebé garante iha konstituisaun, tanba ne’e independénsia tribunál ne’e importante tebes.” Dehan Diretora Ezekutiva JSMP, Ana Paula Marçal
Diretora Ezekutiva JSMP hatutan, iha ordenamentu sistema justisa TL konsagra klaru norma sira iha konstituisaun no lei vijente sira kona-ba ezisténsia instituisaun judisiáriu ho ninia mandatu, natureza no kompeténsia eskluziva sira. Relativamente ho natureza independénsia judisiáriu, Konstituisaun Timor-Leste define katak tribunál sira independente no halo tuir ka hakruk de’it ba Konstituisaun (artigu 119 Konstituisaun).
“Iha artigu 120 kona-ba apresiasaun inkonstitusionalidade define katak tribunál sira labele aplika norma ne’ebé la tuir Konstituisaun ka prinsípiu ne’ebé konsagra iha Konstituisaun. Aleinde ne’e iha 121 (2) define katak bainhira ezerse sira-nia funsaun juis sira independente no tenke tuir de’it Konstituisaun, lei no sira-nia konxiénsia rasik.” Hatutan Diretora Ezekutiva JSMP
Diretora Ezekutiva afirma, partikularmente iha Lei Nú. 5 /2022 kona-ba Estatuto Majistradu Judisiál nian artigu 6 kona-ba independénsia define katak “iha ezersísiu sira-nia funsaun, majistradu sira independente, julga de’it tuir Konstituisaun no lei no la sujeita ba orden ka instrusaun selu, exetu ba dever tribunál sira nian atu kumpre desizaun sira hasai iha rekursu, husi tribunál superiór sira. Iha parte seluk, iha Lei Nú. 25/2021 kona-ba Lei Organizasaun Judisiáriu ne’ebé altera ho Lei Nú. 4/2025 iha Artigu 3 afirma katak, tribunál sira independente no so hakruk de’it ba Konstituisaun no Lei.
“Norma sira kona-ba independénsia judisiáriu la haree izoladu ka independentemente husi prinsípiu relevante sira seluk ne’ebé hatur iha Konstituisaun no norma internasionál sira. Prinsípiu hirak-ne’e mak inklui supremasia konstitusionál, demokrasia, prinsípiu legalidade, julgamentu justu, asesu ba justisa, separasaun podér, transparánsia no akuntabilidade, boa-governasaun no obrigasaun internationál sira ne’ebé Estadu Timor-Leste ratifika no nu’udar Estadu membru ba konvensaun sira ne’e.” Afirma Diretora Ezekutiva
Diretora informa, iha direitu internasionál sira, partikularmente estipula iha Deklarasaun Universal Direitus Umanus (artigu 10) no artigu 14 faktu Internasionál kona-ba Direitu Sivíl no Polítiku (Artigu 14), nomos Prinsípiu Bangalore nian, ne’ebé énfaze ba juis sira-nia liberdade husi koersaun hodi garante julgamentu ida ne’ebé justu no supremasia estadu direitu.
“Nu’udar parte integrante husi norma konstitusionál sira-ne’e, Timor-Leste iha obrigasaun tuir artigu 9 Konstituisaun, atu observa prinsípiu relevante sira seluk iha área direitu internasionál ne’ebé ninia espíritu atu asegura garante sira kona-ba independénsia judisiáriu. Provizaun sira tuir mai iha relasaun forte ho garante protesaun ba prinsípiu sira kona-ba independénsia judisiáriu.” Informa Diretora Ezekutiva JSMP, Ana Paula Marçal
Nia relata, Juis ida-idak iha liberdade atu deside bazeia ba faktu sira no ninia komprensaun/koñesimentu kona-ba lei sein influénsia, indusaun, presaun, ameasa, ka intervensaun husi parte ruma ka tanba razaun ruma, no tenke independente no livre husi influénsia ezekutivu no lejislativu. Iha artigu A.1-A.2 husi Kódigu Asosiasaun Advogadu Internasionál kona-ba Padraun Mínimu Independénsia Judisiál nian, 1982 énfaze katak juis sira tenke goza independénsia pesoál no substantiva.
“Iha artigu 2-4 husi Prinsípiu Báziku sira Nasoins Unidas nian kona-ba Independénsia Judisiáriu nian, 1985 defini katak Tribunál sira tenke deside ho imparsiál, bazeia ba faktu sira no tuir lei, sein restrisaun, influénsia la loos, indusaun, presaun, ameasa, ka interferénsia, direta ka indireta, husi parte ruma ka tanba razaun ruma no bandu interferénsia ne’ebé la apropriadu ka la justifikadu iha prosesu judisiál.” Relata Diretora Ezekutiva JSMP, Ana Paula Marçal
Nia salient, Juis sira tenke garante direitu ba ema hotu-hotu atu hetan julgamentu justu. Juis sira tenke defende direitu ema hotu-hotu nian ba julgamentu justu iha tempu ne’ebé razoavel husi tribunál independente hodi determina direitu sivíl ka ofensa kriminál sira. Independénsia judisiál esensiál ba justisa ida-ne’ebé imparsiál tuir lei. Instituisaun no autoridade nasionál no internasionál hotu-hotu tenke respeita, proteje, no mantein independénsia ida-ne’e. Artigu 1 husi Karta Universál Juíz nian, 1999.
“Independénsia judisiál nu’udar pre-rekizitu ba Estadu-de-direitu no garantia fundamentál ba julgamentu ne’ebé justu. Juis ida tenke defende independénsia judisiál, tantu individualmente no institusionalmente Valór 1 husi Prinsípiu sira Konduta Judisiál Bangalore nian, 2002.” Salienta Diretora Ezekutiva JSMP, Ana Paula Marçal
Nia subliña JSMP observa no rejista katak setor justisa durante ne’e hasoru dezafiu no teste oioin no setór justisa sai vulneral no esploitadu liu kompara orgaun soberanu sira seluk. Partikularmente lider polítiku sira halo tentativa oinsa atu desakredita no minimiza papél setór judisiáriu, mezmuke setór judisiáriu asume papél xave atu realiza direítu fundamentál, defende estadu-de- direitu ka prinsípiu no direítu konstitusionál sira seluk.
Esplika liután liga ho komunikadu imprensa ne’e JSMP fiar katak tribunál sira tenke livre duni, goja sira-nia independénsia plena atu ezerse sira-nia papél no tribunál la bele simu presaun no intimidasaun atu deside kazu ruma bazeia persepsaun públiku. Bainhira tribunál lakon ninia kapasidade independénsia sei lori risku seriu no ameasa ba ita-nia demokrásia, estadu-direitu no prinsípiu relevante sira iha konstituisaun.
Reportajen : Nelfiano
Foto : Media JSMP
