ME Asina MoU ho UN WOMEN

Dili, 10 Setembru 2025 (Média Democracia) – Ministériu Edukasaun ho UN Women Timor-Letse Asina MoU hodi entrega formasaun abilidade ba projetu partisipasaun ekonómika (STEP) iha Timor-Leste. Atividade asina Mou ne’e hala’o iha salaun VIP Ministeriu Edukasaun.

Diretora Jeral Planu Politika Inkluzaun no Informatika, Odilia das Dores Martins hateten, ohin Ministeriu Edukasaun asina ona MoU ho parseriu internasional iha Timor-leste UN WOMEN atu koopera servisu di’ak liu haree ba iha edukasaun nian, tanba UN Women laos foin  servisu hamutuk ho Ministeriu Edukasaun, maibé servisu hamutuk kleur ona tanba tempu ba servisu maka atu hotu ona entaun ohin asina fali MoU ne’e atu extende tan tempu servisu nian ba tinan lima mai tan ho formasaun ne’ebé la hanesan iha Timor-Leste.

“MoU ida ne’e foka ba iha atividade sira foun, liuliu ba formasaun sira ne’ebé atu hakbiit ekonomia feto no labarik feto sira nian iha Munisipiu rua hanesan Oecussi no Lautem ne’ebé ita targetu ona. Formasaun ida ne’e ita halo atu resposta ba iha ita ninian deklaraun maubisse datoluk ninian ne’ebé deklara ona katak oinsa bele haforsa ekonomia feto atu labele dependensia diretamente ba ema se de’it, maibé sira forsa atu hala’o sira nia moris ho abilidade ne’ebé sira iha atu bele hahu serbisu kiikoan ida hodi bele fó rendimentu ba sira nian-an.” Dehan Diretora Jeral Planu Politika Inkluzaun no Informatika, Odilia das Dores Martins

Nia informa, formasaun sira ne’ebé hetan suporta finansiamentu husi Estadu UK International Development liuhusi Un Women atu servisu hamutuk Ministeriu Edukasaun atu haree ba formasaun sira ne’ebé targetu ona ba tinan ida ne’e

“Atividade ne’e rasik ita sei targetu ba iha estudante sira hamutuk atus ida (100) ho hanoin ona atu identifika ualunulu ne’e tenke mai husi feto (80) ruanulu mai husi mane (20) estudante sira ne’ebé ita identifika ona ne’e mai husi sira ne’ebé hala’o ona programa iha rekorente ninian nomos sira ne’ebé iha grupu kiikoan sira, entaun atividade formasaun ida ne’e agora daudaun ita halo ona primeiru faze maka formasaun ba treinador sira ne’ebé ami identifika husi professor nain ruanulu (20), sanulu mai husi Lautem no sanulu mai husi Oekussi no agora daudaun sira remata ona sira nia formasaun iha semana rua ba kotuk no horiseik entrega ona sira nia sertifikadu formador nian.” Informa Diretora Jeral Planu Politika Inkluzaun no Informatika, Odilia das Dores Martins

Nia reafirma, professor sira ne’ebé tuir ona formasaun durante ne’e agora fila ona ba ida-idak nian Munisipiu hodi prepara atu fó fila-fali formasaun ba estudante sira ohin temi ona ne’e iha semana oin, iha loron 16 fulan setembru, iha munisipiu rua, estudante sira atu tuir formasaun ne’e hahu husi idade sanulu resin-neen (16) to’o sanulu resin ualu (18), husi formasaun ida ne’e sei kapasita estudante sira hodi bele hahu sira nia negosiu rasik bainhira remata sira nia estudu.

Iha entrevista ho reprezentante UN Women iha Timor-Leste Amy Nishtha Satyam dehan, UN Women no Ministériu Edukasaun Timor-Leste asina Memorandu Entendimentu (MoU) importante ida hodi implementa hamutuk Projetu Formasaun Abilidade ba Partisipasaun Ekonómika (STEP), inisiativa pioneira ida ne’ebé finansia husi Governu Reinu Unidu iha ámbitu Programa ASEAN-UK ba Apoia Avansu Edukasaun Labarik-Feto sira-nan (ASEAN-UK SAGE).

“MoU ne’e formaliza parseria estratéjiku ida ne’ebé ho objetivu atu hakbi’it labarik-feto no feto-klosan marjinalizadu sira iha Lautem no Oecusse ho abilidade sira ne’ebé relevante ba merkadu iha empreendedorizmu, no literasia dijital no finanseira. Projetu ne’e aproveita infraestrutura edukasaun nasionál ne’ebé eziste, espesifikamente Sentru Aprendizajen Komunitária (CLCs) no Edukasaun Teknika no Vokasional (TV) no Treinamentu ba eskola sira foin-sa’e sira ne’ebé dalabarak esklui husi dalan edukasaun formál no empregu nian.” Dehan Reprezentante UN Women iha Timor-Leste Amy Nishtha Satyam

Nia hatutan, iha inisiativa ida-ne’e nia fuan maka kompromisu fahe ida atu hasoru barreira sistémiku sira ne’ebé impede feto foin-sa’e sira atu atinji sira nia potensial tomak. Maski dezempeñu akadémiku aas, labarik-feto sira iha Timor-Leste kontinua hasoru dezafiu sira ne’ebé la proporsionál atu hetan asesu ba serbisu ne’ebé di’ak, dala barak limitadu husi formasaun ne’ebé limitadu, kazamentu sedu, no espetativa sira kona-ba jéneru. Atu rezolve ida-ne’e, hahú ho pilotu ho eskala ki’ik, projetu STEP sei fó formasaun ba profesór nasionál na’in 20 iha pedagojia no empreendedorizmu ne’ebé responde ba jéneru no entrega kursu komprensivu ida ho oras ba estudante na’in 100, labarik-feto na’in-80 no labarik-mane na’in-20. Kurrikulu formasaun nian, ne’ebé dezenvolve ho apoiu husi peritu internasionál sira, bazeia ba paizajen ekonómiku lokál no inklui espozisaun prátika ba negosiu lokál sira, modelu sira, no oportunidade sira ba mentorizasaun. Projetu ne’e mós tau énfaze maka’as atu envolve komunidade sira hodi dezafia norma jéneru no harii dalan sustentável ba empoderamentu ekonomiku feto nian.

“Projetu STEP implementa tuir Programa ASEAN-Reinu Unidu Apoia Avansu Edukasaun Labarik-Feto nian (ASEAN-UK SAGE), inisiativa prinsipál ida husi parseria Governu Reinu Unidu nian ho ASEAN. Lansa iha 2023, programa tinan lima ne’e entrega husi Konsellu Britániku iha kolaborasaun ho Organizasaun Ministru sira Edukasaun Sudeste Aziátiku nian (SEAMEO), EdTech Hub, no Konsellu Austrália nian ba Peskiza Edukasaun nian (ACER). Programa ASEAN-UK SAGE buka atu hametin aprendizajen fundamentál iha rejiaun tomak liuhusi rezolve barreira sistémiku sira ba edukasaun, liuliu ba labarik-feto sira no grupu marjinalizadu sira. Liuhusi ninia pilár sentrál tolu, aprendizajen fundamental, labarik-feto sira ne’ebé la eskola no grupu marjinalizadu sira, no barreira jéneru nian ba abilidade dijital no empregu, programa ne’e hakarak ekipa foin-sa’e sira ho ferramenta sira ne’ebé presiza atu buras iha ekonomia ne’ebé muda lalais.” Hatutan reprezentante UN Women iha Timor-Leste Amy Nishtha Satyam

Nia subliña Timor-Leste nia partisipasaun iha programa ne’e reflete nia envolvimentu neʼebé buras daudaun ho ASEAN no nia kompromisu ba edukasaun inkluzivu, responsivu ba jéneru nu’udar dalan ida ba dezenvolvimentu sustentável.

“Projetu STEP apoia ASEAN nia prioridade sira kona-ba Empoderamentu Ekonómiku Feto nian, nomos Deklarasaun Vizaun Komunidade ASEAN 2025 nian kona-ba Implementasaun Objetivu Dezenvolvimentu Sustentável sira ne’ebé Responsivu ba Jéneru. Ida-ne’e mós aliña ho Vizaun Komunidade ASEAN nian 2025 ba dezenvolvimentu edukatativu, edukasaun inkluziva no teknolojia dijitál no Planu Dijitál ASEAN nian 2025. Ida-ne’e aborda prioridade temátiku sira iha kuadru Edukasaun no Formasaun Téknika no Profisionál (TVET) ASEAN nian, hodi liga edukasaun naun-formál ho formasaun abilidade sira ne’ebé orienta ba merkadu.” Subliña reprezentante UN Women iha Timor-Leste Amy Nishtha Satyam

Nia salient, Asinatura MoU ne’e marka signifikativu ida iha avansu Governu Timor-Leste nia kompromisu sira ba edukasaun inkluziva, empoderamentu juventude, no igualdade jéneru hanesan artikula iha Deklarasaun Maubisse Faze-III (2023-2028) no Planu Estratéjiku Dezenvolvimentu Governu Konstitusional IX (2011-2030). Projetu ne’e sei implementa iha koordenasaun besik ho Ministériu Edukasaun, hodi garante propriedade nasionál no aliñamentu ho Timor-Leste nia prioridade dezenvolvimentu edukasaun no abilidade sira.

Nia konklui UN Women Timor-Leste, observa: “MoU ida-ne’e liu fali akordu ida, hanesan kompromisu atu asegura katak laiha labarik-feto ida maka husik hela iha kotuk. STEP maka inisiativa transformadora ida ne’ebé tau abilidade, konfiansa, no oportunidade diretamente iha labarik-feto marjinalizadu sira nia liman.

Projetu STEP hola parte iha Programa ASEAN-UK SAGE nia misaun luan liu atu rezolve lakuna aprendizajen fundamentál no eskluzaun bazeia ba jéneru iha Sudeste Aziátiku. ASEAN-UK SAGE hanesan programa kooperasaun ASEAN ida ne’ebé finansial husi UK International Development.

Reportajen : Domingas

Foto : Domingas

Tinggalkan Balasan

Alamat email Anda tidak akan dipublikasikan. Ruas yang wajib ditandai *