Dili, 26 Maiu 2025 (Média Democracia) – Provedoria dos Diretos Umanos e Justica (PDHJ) “sigla portuges” Selebra Aniversariu ba dala-21 ho tema Timor-Leste ida ne’ebé respeita no proteje diretus humanu no servisu publiku mak justu no efetivu. Serimonia ne’e hala’o iha edifisiu PDHJ Caicoli Dili
Provedoria dos Diretos Umanos e Justica (PDHJ) Virgilho Guterres “Lamukan” iha diskursu hateten, ohin selebra loron PDHJ nian ba dala-21 hodi hanoin hikas dezafiu no susesu ne’ebé durante PDHJ infrenta nune’e ba futuru bele hadia di’ak liután
“Ohin ita selebra loron aniversariu PDHJ nian ba dala-21 iha biban ne’e hakarak agradese ba fundador sira ne’ebé hakat ona mundu seluk husi funsinariu PDHJ nomos figura importante sira ne’ebé sai referensia ba luta advogasia ba diretus humanus no luta justisa. Iha tinan 2025 PDHJ lakon direjente Xave ida, inklui figura importante rua no sai hanesan referensia ba luta direitu humanu nian.” Dehan Provedoria dos Diretos Umanos e Justica (PDHJ) Virgilho Guterres “Lamukan”
Provedoria hatutan bazeia ba lei numeru 7/2004 ne’e aprova estatutu Provedoria dos Diretos Umanos e Justica katak sai konstituisaun mandata iha artigu 27 PDHJ, nune’e provedoria atu halo nia servisu mak iha nesesidade atu estabelese eskritoriu ida, maibé publiku nia hatene PDHJ entidade estadu ida nia servisu atu simu keixa husi entidade hotu iha Timor-Leste.
“Hamutuk ita fó apresiasaun ba ita-nia ukun nain sira ne’ebé iha diskusaun periodu sai hanesan asembleia konstituente mosu hanoin atu estabelese orgaun PDHJ. Ita orgullu tanba iha nivel internasional PDHJ hamutuk orgaun provedor ne’ebé priense kriteriu tuir prinsipiu Indonesia no Paris ninian.” Provedoria hatutan
Nia afirma prinsipiu iha Indonesia nian hateten, orgaun ne’e sei mosu bazeia ba kuartu legalidade ne’ebé forte preferida mandatu konstituisional. Entaun PDHJ entidade ne’ebé moris tanba mandatu konstituisional tuir artigu 27 nian.
“Ita apresia mós ba politiku sira iha primeru legislatura ne’ebé produs lei ikus mai aprova lei numeru 7/2004 halo alterasaun hodi hamosu komisaun anti korupsaun. Iha lei ne’e define kona-ba estatutu kompetensia no responsabilidade ba provedoria dos diretus humanus kona-ba servisu ne’ebé halo atu fó apoiu ba ejekusaun mandatu provedoria nian.” Dehan Provedoria
Nia haktuir servisu hirak ne’e nafatin apresia tanba iha momentu ne’ebá maske ho istoria liberdade ninian maibé politiku nain sira konsege ho hanoin atu estabelese orgaun importante ida hanesan PDHJ iha rai doben ida ne’e.
Esplika liután nafatin agradese ba politika nain sira ne’ebé ho fuan boot esbelese ona orgaun PDHJ iha Timor-Leste desde 2004. Tanba iha nasaun seluk orgaun ida ne’e laiha no la priense kriteria. Maibé iha nasaun CPLP nian Timor-Leste no Portugal mak iha orgaun PDHJ tanba priense kriteria “plibari-prinsepriparis” ninian hodi estabele orgaun refere.
Repotajen : Nelfiano
Foto : Nelfiano
