Oe-Cusse, 28 Janeiru (Média Democracia) – Departamentu Floresta ne’ebé servisu iha área oinsá atu halo protejitu ba ambiente sira liu-liu ba ai-oan bazeia ba asuntu ne’e departamentu floresta hala’o ona atividade hanesan reflorestasaun iha rejiaun Espesial Oe-cusse Ambeno.
Tuir Sekretaria Rejional Agrikultura Floresta e Peskas (SRAFP) Filomena Sila hateten, relasaiona ho asuntu ne’e atu halo sosializasaun ba komunidade sira iha areá rurál nune’e labele estraga ambiente ne’ebé iha. Bainhira atu taa-ai hodi halo to’os sustenta ba nesesidade loron-loron nian tenke kuda fila-fali ai-horis iha to’os.
“Ita mós iha biberus ne’ebé prepara husi diresaun agrikultura, hein de’it kada grupu husi komunidade sira ne’ebé hakarak atu halo refloretasaun kuda ai-horis iha to’os tuan, sira mós tenke hatama pedidu mai iha diresaun agrikultura nune’e bele oferese ai-oan ba komunidade sira. Tanba durante ne’e ami halo ona atividade reflorestasaun iha 2024 nia laran hanesan kuda ai-oan iha área igreja, eskola nomos atende pedidu ne’ebé husi publiku nian.” Dehan Sekretaria Rejional Agrikultura Floresta e Peskas (SRAFP), Filomena Sila
Nia hatutan iha 2024 nia laran iha pedidu barak mai husi parseru sira iha rejiaun ida ne’e pedidu hirak ne’e mai husi parte igreja, eskola nomos komunidade sira, atu atende pedidu hirak ne’e hodi koloka ai-oan maibé bazeia mós ba pedidu ne’ebé parseiru sira hato’o mai diresaun agrikultura nian.
“Ai-oan atu distribui ba komunidade sira ne’ebé submete pedidu mai ami mós fahe ai-oan ba komunidade sira nune’e lori ba kuda iha fatin ne’ebé hetan risku hanesan rai monu, kuda iha to’os tuan, iha bee debu, nune’e bele dada bee hodi hamoris bee matan sira ne’ebé iha tempu bailoro naruk labele maran no menus nune’e komunidade sira bele uza nafatin ho di’ak. Ita hatene iha rejiaun Oe-kusse komunidade barak iha tempu bailoro naruk barak mak infrenta ba bee moos, ne’e duni ita tenke atende pedidu ne’ebé komunidade sira submete mai bainhira sira presiza.” Haktuir Sekretaria Rejional Oe-Cusse
Nia afirma kona-ba total ai-oan ne’ebé durante ne’e distribui ba komunidade sira husi suku bobometu hamutuk rihun-ida-resin hodi halo reflorestasaun ba área sira ne’ebé sempre hetan risku bainhira afeita husi mudansa klimatiku
“Tipu ai-oan ne’ebé durante ne’e oferese ba komunidade sira hodi kuda no satan ba área ne’ebé hetan risku husi mudansa klimatika nian hanesan ainitas, tanba ai ida ne’e bele konserva bee matan sira inklui satan rai, nune’e labele akontese dezastre naturais iha tempu udan.” Dehan nia
Nia informa iha mós ai-oan barak mak seidauk iha diresaun agrikultura nian bazeia ba pedidu ne’ebé komunidade sira submete mai, dalaruma komunidade sira husu ai-oan ho tipu oin seluk ne’ebé parte agrikultura nian seidauk iha entaun tenke fó tuir ai-oan ne’ebé parte agrikultura prepara ona tanba ai-oan ne’ebé prepara sempre la estraga rai no supa maran bee.
Sekretaria esplika liután katak suku bobometo durante ne’e oferese ai-oan maibé Aldeia rua husi Saben no Hoi-neno seidauk oferese ai-oan tanba komunidade la hatama pedidu mai iha parte agrikultura nian. Entaun ami presiza kolabora ho xefe departamentu floresta nian bele haree ba asuntu ne’e hodi halo sosializasaun ba komunidade sira iha área refere, nune’e bele submete sira nia pedidu, ami bele desloka ai-oan ba sira hodi halo reflorestsaun ba fatin ne’ebé hetan risku husi dezastre naturais.
Repotajen : Nelfiano
Foto : Nelfiano
