Dili, 13 Outubru 2025 (Média Democracia) – Komunidade Postu-Administrativu Cristu-rei, Suku Camea iha Aldeia rua, hanesan Lenuk-hun no Ailele-hun iha uma-kain balun nia moris loron-loron depende ba tesi ai-horis iha área protezida. Tesi ai-horis sai nu’udar dalan buka moris seluk uma-kain hirak ne’e nian hodi sustenta no hakunu nesesidade ekonómika familia nian.
Reprezentante komunidade, Graciana Caldeira hateten, komunidade ne’ebé hela iha área refere nia moris loro-loron depende de’it ba ai-horis no tasi, tanba laiha dalan seluk tan atu buka hodi hakunu sira nia nesesidade ekonomia familia nian.
“Ami komunidade barak mak hela besik tasi ninin hakarak buka moris liuhusi tasi, maibé ita haree iha mudansa klimatika uituan, hanesan tempu tasi laloran boot, entaun ami labele tu’un tasi hodi buka ikan. Ami iha dalan seluk mak tenke ba tesi ai halibur hamutuk depois lori ba fa’an, nune’e bele hetan osan hodi sustenta nesesidade loron-loron nian. Ai maran ne’ebé ami fa’an futun ida 0.10 Sent.” Dehan Graciana Caldeira
Graciana hatutan, mudansa klimatika kada tinan sempre akontese, maibé diferente tanba iha tinan kotuk. Iha tempu bailoron maske loron manas maka’as, maibé bee matan la menus. Iha tinan ida agora diferente, tanba iha fulan hirak nia laran loron manas maka’as hodi halo bee-matan antigu ne’ebé sira utiliza ba konsumu loron-loron nian menus ba daudauk.
“Bainhira ami ba tesi ai lori ba fa’an problema ne’ebé ami hasoru mak Guarda Floresta Munisípiu Dili nian, sira sempre mai prende ai ne’ebé halibur hela. Kuandu parte floresta mai halo patroilamentu, la hetan entaun ami konsege fa’an, nune’e bele hetan netik osan hodi sustenta familia uma laran.” Hatutan Graciana
Nia mós afirma, Governu liuhusi Diresaun Nasional Protesaun no Guarda Floresta Munsípiu Dili sempre aviza atu komunidade sira labele tesi ai-horis no sunu rai arbiru iha área protezida. Selae estraga ambiente, tanba bele hamosu mudansa klimatika. Entaun komunidade koopera maibé tanba kestaun nesesidade, sira nafatin tesi. Bainhira hetan ai-hun tolu sira sempre tesi ai-hun ida, hela ai-hun rua nune’e labele estraga ambiente.
Iha fatin hanesan Xefe Suku Camea, Matos da Costa hateten, komunidade ne’ebé tesi ai iha área protezida tanba nesesidade obriga, maske nune’e tuir nia, aktu tesi ai no sunu rai arbiru ne’e afeita mós moris loron-loron nian, tanba aktu ne’e bele kauza erozaun, rai-halai, no inundasaun iha tempu udan, nune’e mudansa klimatika ne’e mosu tanba atividade ema nian liuhusi estraga ambiente.
“Buat hotu la’ós problema ekonómia komunidade nian menus atu sustenta nesesidade loron-loron nian, maibé iha atividade ka servisu seluk ne’ebé komunidade sira bele halo bainhira parte governu fó informasaun ka hasai sirkulár balun hodi husu komunidade sira atu kuidadu ai-horis iha área protezida, Nune’e bele fó moris ba amibiente tanba tesi ai no sunu rai arbiru iha impaktu ba bee-matan no ambiente.” Dehan Xefe Suku Camea, Matos Da Costa
Autoridade lokál ne’e hatutan, iha Suku Camea komunidade barak liu utiliza bee-matan antigu hodi konsumu loron-loron, Tanba bee PAM ne’ebé Governu oferese to’o daudaun barak mak la funsiona. Bainhira komunidade la asegura didi’ak bee-matan hanesan ne’e sei la konserva bee. Tesi ai-horis nomos sunu rai arbiru besik bee-matan, entaun aktu ne’e halo bee-matan sempre menus no maran iha tempu bailoron, tanba kauza husi mudansa klimatika.
“Ita komprende komunidade nia situasaun, balun ekonómia no nesesidade mak obriga sira tesi ai hodi halo negósiu, maibé iha oportunidade atu halo atividade seluk hodi sustenta nesesidade nian. Kuandu ita foku liubá tesi ai mak sustenta nesesidade kada tinan, ita la konserva bee no kuda fila-fali ai-oan, tanba tempu bai-loron naruk hamosu rai maran no bee-matan maran tanba ita tesi ai-arbiru hodi hamosu mudansa klimatika.” Hatutan Xefe Suku Camea
Xefe Suku ne’e afirma, iha aldeia rua, hanesan Ailele-hun no Lenuk-hun ne’e konsidera hanesan área rurál, entaun susar atu halo kontrolu ba komunidade sira ne’ebé tesi ai-arbiru hodi halo negósiu, nune’e bele hakunu nesesidade familia nian. Iha oportunidade ne’e, nia sujere ba Governu atu halo rekrutamentu ba funsionáriu ka guarda floresta nian atu rekruta ema ne’ebé besik liu área rurál nune’e fasil atu halo kontrolu ba atividade tesi-ai.
“Ami husi parte suku nian laiha sansaun ida ba komunidade sira ne’ebé tesi ai arbiru iha área protezida. Tanba regulamentu no sansaun mai husi Ministériu relevante bele fó ba komunidade sira, maibé hanesan xefe Suku husu ba Ministériu relevante atu foti medida ida hasoru komunidade ne’ebé tesi ai no sunu rai arbiru. Iha sansaun ruma bele fó hodi eduka komunidade sira atu kuidadu ambiente. Lebele tesi ai-horis no sunu rai arbiru tanba ne’e hamosu mudansa klimatika.” Afirma Xefe Suku Camea Subliña.
Nia haktuir, durante ne’e parte floresta nian halo rekrutamentu ba funsionáriu ka guarda floresta, maibé hili fali ema husi Munisípiu seluk, entaun ezatamente nia la domina área sira ne’ebé hetan estragu, liu-liu komunidade sira tesi ai-horis no sunu rai arbiru iha área protezida nian.
“Ami haree katak iha Aldeia rua ne’e komunidade barak moris ho tesi ai hodi halo negósiu dezde tempu uluk kedas. Maibé, ha’u planu sei ko’alia ho komunidade sira bainhira tesi ai hun ida, sira tenke kuda fila-fali ai-hun ida. Nune’e iha tempu bai-loron bee matan labele menus no maran. Ha’u haree katak ami nia komunidade iha aldeia Ailele-hun no Lenuk-hun maioria moris ho tesi ai no faan desde tempu uluk kedas. Maibé ha’u hanoin katak labele beibeik tesi ai bainhira tesi tenke kuda fila-fila nune’e bele proteje ai-horis hodi fó moris ba bee-matan antigu sira.” Xefe Suku Camea informa.
Nia hatutan, komunidade sira nafatin tesi ai tanba menus kontrolu husi guarda floresta nian, entaun komunidade sira nafatin tesi ai-arbiru hodi halo negósiu bele hetan osan. Satan ba nesesidade loro-loron nian. Parte autoridede lokál suku sempre halo akonsolamentu ba komunidade sira, liu-liu iha aldeia rua atu labele tesi ai arbiru iha área protezida nian. Maibé komunidade sira nafatin tesi tanba nesesidade familia nian obriga no falta kontrolu mós husi parte floresta.
Mensajen ba komunidade Suku Camea liu-liu Aldeia Lenuk-hun no Ailele-hun atu evita tesi ai no sunu rai arbiru iha área protezida. Tanba konsekuénsia husi dezastre naturál sei la afeita Governu, maibé afeita fila-fali komunidade sira ne’ebé tesi ai no sunu rai arbiru. Bainhira bailoron naruk akontese, nia impaktu ba bee-matan antigu no ida-ne’e sei hamosu mudansa klimatika. Nune’e problema hirak ne’e bele prejudika jerasaun foun sira iha futuru. Iha konestu ne’e, buat ida servisu hamutuk ne’e nesesáriu atu responda ba mudansa klimatika ne’ebé mosu iha railaran.
Iha parte seluk Diretor Nasional Protesaun no Guarda Floresta (MAPPF), Pascoal Barros do Carmo, hatete Cristu-Rei, Dolok-oan too Hera iha lei numeru 5/2016 tama iha área protezida tanba ne’e guarda floresta iha dever atu proteje nune’e komunidade sira labele tesi ai-horis, sunu rai arbiru ne’ebé sei estraga paizazen nia furak.
Diretor ne’e dehan, tanba área ne’ebá konsidera nu’udar área protezida turizmu nian, nune’e kualker atividade kompaña sira atu harii uma negósiu, maske iha ona konkordánsia husi parte seluk, maibé sira nafatin husu lisensa mai iha guarda floresta tanba laiha autoriazaun atu halo dezenvolvimentu iha área protejida sein koñesiementu husi Floresta.
“Daudaun komunidade sira hela iha área ne’ebá kontinua tesi ai-horis. Husi parte floresta identifika husi patroilamentu komunidade sira tesi ai ne’ebé moris rasik hanesan ai-bubur, ai-tasi, ai-parapa no seluk tan hodi halo atividade negósiu. Ami halo patroilamentu sempre prende ai-maran ne’ebé komunidade sira halibur hela. Maibé, laiha ai na’in ida atu rekoiñese ai-maran sira ne’e. Entaun ami tenke lori mai kantor sai hanesan evidénsia ida katak komunidade sira estraga duni ai-horis iha área protezida.” Dehan Diretór Nasional Protesaun no Guarda Floresta (MAPPF) Pascoal Barros do Carmo.
Nia hatutan, guarda floresta nafatin kontrola área protezida husi Cristu-Rei, Dolok-oan too Hera atu haree atividade legais sira ne’ebé komunidade sira komete liu-liu tesi-ai, sunu rai nomos kasa animál fuik, iha área protezida. Nune’e tuir planu, Floresta sei harii postu patroilamentu iha área Dolok-oan hodi koloka membru guarda floresta atu halo kontrola iha 24 oras nia laran ba komunidade sira iha área protezida.
“Atu reduz Mudansa Klimatika oras ne’e sai preokupasaun mundu nian, ha’u hanoin Floresta hanesan fatór importante tebes. Kuandu ita destroi no estraga ai-laran, ne’e kontribui maka’as ba Mudansa Klimatika. Konserteza komunidade sira lere, sunu, tesi ai-horis iha área Cristu-rei, Dolok-oan ba too Hera ne’e kontribui ba mudansa klimatika sai maka’as liután.” Hatutan Diretór Nasional Protesaun no Guarda Floresta.
Sr. Pascual afirma, dadaun ne’e sente klima ne’ebé manas maka’as akontese iha tempu bailoro naruk. Ida-ne’e hamosu bee-matan antigu sira menus no maran nu’udar kauza husi impaktu mudansa klimatika. Tanba ne’e fatór importante ida atu reduz no minimiza mudansa klimtika ne’e labele fó impaktu maka’as vida umana no moris biodiversidade nian, entidade hotu-hotu iha dever atu proteje ai-horis sira iha fatin-fatin nune’e kada tinan labele hamosu mudansa klimatika no dazastre naurál sira seluk.
“Floresta nia funsaun mak atu absorve gas C°² karbonu dioxside ne’ebé hamosu manas. Kuandu atu absorve manas presiza ai-horis bele absorve depois ai-horis fó fila-fali oxijenu mai ita bele dada iis iha moris loro-loron. Tanba ne’e loos duni mudansa klimatika dadaun ne’e ita sente maibé husu ita hotu-hotu atu kuidadu nafatin floresta, liu-liu iha área protezida hanesan Cristu-Rei, Dolok-oan ba too Hera nune’e komunidade sira lebele tesi ai-horis no sunu rai arbiru.” Dehan Diretór Florestál ne’e.
Dadauk ne’e, Guarda Floresta iha Timor-Leste hamutuk 286. iha Munisípiu Dili 32. Númeru guarde floresta ida-ne’e kiik tebes hodi kontrola área florestál 869 mill hektares ho ninia luan porsentu 59%.
Problema impaktu mudansa klimatika dadaun ne’e Timor-Leste infrenta, hahú afeita komunidade sira ne’ebé hela iha área rurais nia moris. Tanba iha fatin balun komunidade sira susar atu asesu bee-moos. Ai-laran tuan komesa menus ba beibeik akontese bailoro narauk, iha tempu udan rai halai nomós inundasaun iha fati-fatin tanba impaktu husi mudansa klimatika.
Dezastre naturál sira ne’ebé mosu la’ós mosu teki-teki deit, maibé mosu tanba ita ema ninia aktu ka hahalok rasik, hanesan tesi ai no sunu rai arbiru. Nune’e ninia impaktu no ninia konsekuénsia mai fali ita. Karik ita hakarak, situasaun ne’e kontinua akontese ou ita hakarak halo mudansa ba ita nia atitude iha rai ida ita horik ba ne’e, nune’e ita nia ambiente bele protejidu ba moris tinan barak nian? Ida-ne’e, sai obrigasaun ema hotu-hotu nian.
Reportajen : Nelfiano
Foto : Nelfiano
