Dili, 26 Novembru 2025 (Média Democracia) – Projetu Disaster READY (DRP), nu’udar komponente importante ida husi Parseiru Umanitáriu Austrália (AHP), hala’o ninia Workshop Reflesaun Semi-Annual atu revé progresu, fahe prátika di’ak sira, no identifika oportunidade sira atu hametin preparasaun dezastre no reziliénsia iha Timor-Leste.
Tuir Prezidente Autoridade Protesaun Sivil (APC) Jesuíno dos Reis de Matos Carvalho hateten, Workshop ohin kona-ba Semi Anual Refleksaun Workshop Projeito Dezaster Prontu/Disaster Ready Project, iha Timor-Leste.
“Ita nia-rai Timor-Leste, vulnerável tebes ba dezastre naturál sira, hanesan inundasaun, rai-monu, bai-loron naruk, anin-bo’ot, ne’ebé ninia frekuensia aumenta ba bebeik no intense, tanba mudansa klimátika. Inundasaun iha 2021 hatudu ona ba ita katak eventu sira ne’e bele lori impaktu negativu sira ba komunidade, ita-nia infraestrutura, no ita-nia ekonomia.” Dehan Prezidente Autoridade Protesaun Sivil (APC) Jesuíno dos Reis de Matos Carvalho
Nia afirma, worskhop refleksaun semi anual Projeito Dizaster Prontu, liuhusi AHP Consortion, hakarak konvida no halibur parseiros no partisipante programa implementa projeitu Dizaster Prontu, sira nia hanoin no progresu sira hodi melolla di’ak liu estrategia sira ba resiliensia hodi hasoru perigu dezastre sira iha futuru.
“Workshop Semi Anual refleksaun ba implementasaun Projeitu Dezastre Prontu/Disaster Ready Project ida ne ho hanoin atu hakarak hetan feeback husi institutu exekutivu sira kona-ba progressu, frakeza sira no rekomendasaun sira ne’ebe iha atu implementa ba projeitu Dezastre Prontu tuir mai.” Afirma Prezidente Autoridade Protesaun Sivil (APC)
APC ho orgullu boot kolabora ho DFAT no AHP Consertion, hodi haree ba Projeitu Dezastre Prontu ne’ebe implementa iha area tarjeitu sira, tuir projeitu nia kolokasaun, hodi minimiza impaktu sira mai husi Mudansa Klima iha Timor-Leste.
Nia eslkares tan, agradesimentu ba DFAT, AHP Consertion, Country Coordinator no parseiru sira hotu ne’ebe partisipa iha Workshop refleksaun ida hodi kontribui ba estratejia devenvolvimentu sustentabilidade projeitu Dezastre Prontu/Disaster Ready Project liuhusi Autoridade Lokal no komunidade sira.
Ho servisu hamutuk ida ne’e, ita fó ona pasu importante ida ba Timor-Leste ne’ebé reziliente liu tan. Ita sei kompriende di’ak liután impaktu Mudansa Klimatiku ne’ebe iha hodi kontribui ba Redusaun Risku Dezastre iha Timor-Leste.
Parte seluk tuir Communication And Liasion Manager ba AHP, Aprilia de Jesus afirma Projeitu Disaster READY (DRP), nu’udar komponente importante ida husi Parseiru Umanitáriu Austrália (AHP), hala’o ninia Workshop Reflesaun Semi-Annual atu revé progresu, fahe prátika di’ak sira, no identifika oportunidade sira atu hametin preparasaun dezastre no reziliénsia iha Timor-Leste.
Implementa liuhusi konsorsiu lima (5) NGO Austrália nian ne’ebé lidera husi CARE iha Timor-Leste, projeitu ne’e inklui Konsorsiu HANA’I (ne’ebé reprezenta husi Caritas Australia hamutuk ho ADRA, Church World Service, no Fundasaun Sosial Naroman), Oxfam iha Timor-Leste, Plan International (hamutuk ho ChildFund), no World Vision Timor-Leste. Inisiativa ne’e servisu hamutuk ho Autoridade Proteção Civil (APC) liuhusi Ministériu Interior nian no Ra’es Hadomi Timor Oan (RHTO), organizasaun nasionál ema ho difisiensia nian.
“Workshop ne’e sai hanesan plataforma ida ba parte interesada sira atu refleta kona-ba rezultadu ne’ebé hetan ona hahú husi sesaun ikus iha fulan-Maiu 2025, rezolve dezafiu sira, no fó rekomendasaun atu garante katak projetu ne’e sei kontinua relevante no efikás. Área Foku Xave sira masin inklui, inkluzividade iha asaun, servisu grupu dedikadu kona-ba Igualdade Jéneru, Defisiensia, no Inkluzaun Sosiál (GEDSI) atu identifika dalan prátiku sira hodi hadi’a partisipasaun feto no ema ho difikuldade iha atividade DR sira. Hametin Governasaun lokál, haree kle’an ba funsaun no sustentabilidade husi Komité Jestaun Dezastre Suku (KIDS) atu garante lideransa lokál ne’e forte. Prátika di’ak atu hasa’e eskala, Identifika “prátika di’ak” sira atu harii reziliénsia komunidade no repete ba iha fatin seluk ho lideransa Governu nian. Lokalizasaun, Reflesaun kona-ba oinsá apoiu Disaster READY atu hametin parseiru Sosiedade Sivil lokál sira hodi hadi’a sira-nia kapasidade institusional no téknika atu kumpre sira-nia kna’ar iha preparasaun dezastre ne’ebé efikás no adaptasaun mudansa klimátika. Inovasaun programa sei iha sesaun fahe esperiensia ne’ebé aprezenta susesu husi ajensia konsorsiu tomak, inklui grupu rai no empresta osan, diálogu komunitariu/Community Score Card, involvimentu Igreja, Asaun Antisipatóriu no prátika Agrikultura Klímátika Matenek (Climate Smart Agriculture/CSA).” Dehan Communication And Liasion Manager ba AHP, Aprilia de Jesus
Nia subliña, parseiru importante sira ne’ebé partisipa iha workshop reflesaun inklui CARE in Timor-Leste, Caritas Australia, Oxfam iha Timor-Leste, PLAN International, World Vision Timor-Leste, ChildFund, ADRA Timor-Leste, Church World Service (CWS), Ra’es Hadomi Timor Oan, Fundasaun Knua Haberan Comunidade, Fundasaun Sosiál Naroman, Sharis Haburas Comunidade, Kadalak Sulimutuk Institute, Mata Dalan Institute, Masine Neo Oe-Cusse, Asosiasaun Futuru Foinsae ba Sustentabilidade, Bunibu Faef Nome, Maubisse Hametin Futuru, FRATERNA, Hametin Asaun Dezenvolvimentu Edukasaun no Ekonomia Rural, no Grupu Sistema Informasaun Geografia. Reprezentante Governu husi Autoridade Protesaun Sivil iha nível nasionál no subnasionál, ofisiál DFAT husi Embaixada Australia iha Dili, no lider lokál sira mós partisipa.
Liuhusi projetu Disaster READY, Governu Australia apoia komunidade sira no Governu Timor-Leste atu hametin preparasaun dezastre no inisiativa resposta sira. Insight no rekomendasaun sira ne’ebé kolektadu husi parte interesada no partisipante programa durante workshop ne’e sei fó informasaun ba planu implementasaun projeitu, hodi garante katak atividade sira kontinua efikás no relevante ita-nia tinan ikus.
Reportajen : Tomas
Foto : Tomas
