Plan International ho Parseru Realiza Konferensia Internasional Foku Liubá Promosaun Diversidade iha Timor-Leste

Dili, 15 Maiu 2025 (Média Democracia) – Plan International Timor-Leste hamutuk ho Parseriu lima (5) organizasaun sei hala’o Konferensia Internasional iha Dili ho téma “Hakotu Barreira no Haforsa Diversidade iha Timor-Leste” atividades ne’e komesa hala’o husi loron 15-16 fulan Maiu 2025, Konferensia Internasional ne’e realiza iha Salaun Delta-Nova Dili.

Xefe Kooperasaun Delegasaun EU ba Timor-Leste, Iotam Lerer hateten, konferensia ida ne’e fó espasu importante ba juventude no komunidade atu partilha esperiensia, aumenta koñesimentu no buka solusaun kolektivu atu kombate diskriminasaun, estigma no eskluzaun ne’ebė kontinua afeta grupo vulnerável iha Timor-Leste.

“Objetivu konferensia ne’e atu promove lideransa inklusivu hodi amplifika lia-na’in, juventude, ema defisiensia, komunidade LGBTQIA+, feto no grupo minoritáriu seluk. Atu hatuir direitu umanu no igualidade ho susesu, aumenta respeitu mútu ba diversidade fó rekomendasaun atu hatur politika no lei ne’ebé garante direitu ba ema ho defisiensia no komunidade LGBTIQ+.” Dehan Xefe Kooperasaun Delegasaun EU ba Timor-Leste, Iotam Lerer

Nia hatutan parte balun iha mundu inklui komunidade sira iha Timor-Leste, diskriminasaun, eskluzaun no marginalizasaun sei iha. Grupo vulnerável hanesan feto, labarik, ema ho defisiensia, individu LGBTQI+ no ema ho identidade diversa-at nunka hetan asesu ba edukasaun, saúde, empregu no partisipasaun iha prosesu dezensaun.

“Realidade ne’e husu atu halo asaun kolektivu no signifikativu atu garante direitu umanu la’os ideal de’it iha papel, maibé prinsipiu  fó direksaun ba moris loron-loron no promove inkluzaun ba ema hotu-hotu. Konferensia ne’e rekoñese katak direitu umanu mak fundasaun ba justisa, igualidade no dignidade.” Nia haktuir

Nia afirma Plan International Timor-Leste, hamutuk ho organizasaun sosiedade sivil sira hanesan Asosiasaun Halibur Defisiensia Matan Timor-Leste (AHDMTL). Arcoiris Timor-Leste (ATL), Community Based Rehabilitation Network Timor-Leste (CBRN-TL). Asosiasaun Naroman ba Futuru (AnbF) no HAK, mak implementa projetu naran “Tuir ba Futuru Inkluzivu no Seguru, Hakanek Potensial Tomak Ema Timor-Oan iha Diversidade Hotu.” Projetu ne’e simu fundu husi União Europeia

“Ita hotu iha responsabilidade kolektivu atu garante lia-na’in ema hotu-hotu rona, talentu ema hotu bele dezenvolve no mehi ema hotu bele sai realidade. Governu, sosiedade sivil no ema hotu-hotu iha papel atu interompe barreira sira ne’ebé halo ema la bele partisipa kompletu.” Nia Subliña

Nia informa atu realiza sosiedade justu no inkluzivu, presiza esforsu kolektivu. Governu, CSO sira, setor privadu no komunidade sira tenki hamutuk atu remove barreira sistemátiku, desfia norma diskriminatóriu sira no promove direitu igual ba hotu-hotu. Importante atu garante grupo ne’ebé la iha voz iha istória, agora bele sai lider, bele partisipa iha dezenzaun politika no bele dezenvolve futuru.

Iha fatin hanesan Dirtora Plan Internasional, Fatíma Estrela Soares hateten, konferensia internasional durante ne’e apoiu liuhusi União Europeia nune’e realiza husi Plan Internasional Arcoiris no Asosiasaun difisiensia matan Timor-Leste nomos CBRN-TL, HAK no sira seluk daudaun ne’e implementa hela projetu refere.

“Objetivu husi Konferensia Internasinal ida ohin hanesan lori komunidade sira husi Munisípiu no nai ulun sira husi liña Ministeriais relevante atu diskute hodi haree kona-ba progresu sira durante ne’e ita halo ona kona-ba lakunas ne’ebé sei iha no dezafiu ne’ebé infrenta nune’e diretu ba maluk sira diversidade komunidade LGBTQI+, ema ho difisiensia.” Dehan Dirtora Plan Internasional, Fatíma Estrela Soares

Nia hatutan ohin halibur iha ne’e atu diskute hodi haree ba bareira sira ne’ebé durante hasoru nune’e bele buka solusaun alternativa iha futuru kria politika ida hodi espasu ba komunidade sira no haree ba dezenvolvimentu inkluzivu nian di’ak liután iha futuru.

Esplika liután projetu ne’e hala’o iha Munisipiu Dili, Ainaro no Ermera. Objetivu prinspipal mak atu fó poder ba organizasaun sosiedade sivil (CSO) no institusaun governamental sira atu defende direitu no partisipasaun husi ema ho defisiensia, komunidade LGBTIQ+ no grupo marginalizadu seluk.

Reportajen : Nelfiano

Foto : Nelfiano

Tinggalkan Balasan

Alamat email Anda tidak akan dipublikasikan. Ruas yang wajib ditandai *