S.E.I ho UN Women Realiza Sorumutu iha Nova Iorke hodi Koalia Kona- Diretu Feto

Dili, 23 Jullu 2025 (Média Democracia) – Sekretária Estadu ba Igualdade (SEI) hato’o intervensaun iha Sorumutuk Forum Politika Nivel a’as Objetivu Dezenvolvimentu Sustentavel tinan 2025 ne’ebé realiza iha salaun Konferensia UN nian iha Nova Iorke. Atividade ne’e Media Democracia asesu liuhusi Pajina ofisial Kuarta semana ne’e.

Sekretária Estadu ba Igualdade (SEI), Elvina Sousa Carvalho hateten, iha forum politika ne’ebé organiza husi UN Women foka liubá Avansa Direitu Interseksaun no Justisa kolia kona-ba feto sira ne’ebé pertense ba komunidade sira diskriminadu bazeia ba servisu no desente ne’ebé istóriku marjinalizadu husi diskriminasaun bazeia ba okupasaun.

“Iha Forum ne’e Governu Timor-Leste reprezenta direitamente husi Sekretaria Estadu ba Igualdade  hodi fahe esperensia sira ne’ebé inan-feto sira hasoru durante Luta Timor-Leste nia indepedensia hodi harii Demokrasia ne’ebé foin sae lidera husi prinsípiu igualdade, dignidade no justisa.” Dehan Sekretária Estadu ba Igualdade (SEI), Elvina Sousa Carvalho

Sekretária hatutan, ho luta ne’ebé iha konsege hakerek iha konstituisaun RDTL kona-ba prinsípiu igualdade nomos konvensaun internasionál hanesan CEDAW, plataforma Asaun Pekin, UNCR 1325 kona-ba Feto, Pas no Seguransa no ODS.

“Ita haree katak igualdade loos la’o liu de’it husi rekoñesimentu legál igualdade maibé presiza tebes ativamente atu hasai diskriminasaun oioin ne’ebé feto sira sei hasoru iha sira-nia moris loron-loron nian, tuir realidade ne’ebé akontese iha mundu, feto sira husi komunidade rurál, feto sira ne’ebé servisu iha setór informál no doméstiku sira no sira ne’ebé afetadu husi hierarkia kostumeira hasoru obstákulu oioin.” Hatutan Sekretária Estadu ba Igualdade (SEI), Elvina Sousa Carvalho

Nia afirma, barreira hirak-ne’e dala barak dudu inan-feto sira ba oportunidade sira hanesan asesu limitadu ba rai no propriedade, ekonomia, kuidadu saúde, oportunidade edukasaun ne’ebé menus, asesu ba justisa no subreprezentasaun iha fatin lideransa no foti desizaun, liu-liu iha nivel ezekutivu, Munisípiu no suku.

“Iha Timor-Leste iha ona kompromisu atu reforsa protesaun direitu feto sira-nian liuhusi lei no asegura ninia implementasaun, investe iha edukasaun no konsiénsia iha nivel hotu-hotu hodi dezafia norma sosiál ne’ebé aat, hodi asegura katak laiha feto no grupu vulneravel sira seluk ne’ebé husik hela, sempre integra programa feto nian iha estratéjia dezenvolvimentu nasionál, programa, planu no prosesu orsamentu.” Afirma Sekretária Estadu ba Igualdade

Nia informa, husu atu nasaun hotu tenke tau importansia ba asuntu igualdade hodi envolve lider feto sira tanba sira harii ona reziliensia husi feto nia luta pasadu nia istória, nune’e marjinalizasaun no diskriminasaun hasoru feto sira labele tolera tan. Feto sira husi dalan moris hotu-hotu tenke envolve hanesan ajente ba mudansa hodi halakon forma diskriminasaun hotu-hotu iha nivel sosiedade.

Esplika liután Timor-Leste nafatin afirma nia solidariedade no komitmentu atu servisu hamutuk ho parseiru hotu-hotu, ajénsia ONU nian, sosiedade sivíl no membru estadu sira atu avansa justisa interseksaun. Ho lakunas ne’ebé feto sira hasoru tenke resolve ho politika alvu no inkluzivu ne’ebé tenke lidera husi feto no grupu vulneravel sira seluk ne’ebé hetan impaktu boot liu.

Reportajen : Nelfiano

Foto : Media SEI

Tinggalkan Balasan

Alamat email Anda tidak akan dipublikasikan. Ruas yang wajib ditandai *