AMRT.IP Lansa Revista Istória Luta Povu Timor-Leste ba Jerasaun Foun hodi selebra loron Nasionál Labarik

Dili, 20 Juñu 2026 (Media Democracia)– Arquivu no Museu Resisténsia Timor-Leste, Institutu Públiku (AMRT, I.P) ofisialmente lansa  Revista Istória Luta Povu Timor-Leste nian, iha ámbitu komemorasaun loron Labarik Nasionál. Lansamentu ne’e hanesan esforsu AMRT nian atu fó sai istória luta libertasaun nasionál ba jerasaun foun, liu-liu ba labarik no estudante sira.

Iha Diskursu Diretor Ezekutivu Arquivo no Museu da Resistensia Timor Leste (AMRT.IP) Jorge Alves “Wemoris” hateten diskursu ne’e foka liu ba historia Timor-Leste nian no fó hanoin foin-sa’e sira kona-ba historia Timor-Leste nian.

“Ohin ha’u konvida eskola kafé nian, eskola EPD nian, eskola Farol, no eskola Mota, ohin buat ne’ebé foka liu iha ne’e, iha Eskola Istória Timor-Leste nian, mak atu fó-hanoin ba foin-sa’e sira istória Timor-Leste nian. No, aleinde ne’e, ha’u mós konvida juventude internasionál sira hosi Eskola EPD, Eskola Kafé, Eskola Faro, no mós, parabéns ba saudozu Primeiru-Ministru Netinho, ne’ebé hakotu iis iha tinan 80 liubá.” Dehan Diretor Ezekutivu Jorge Alves iha Salaun AMRT.IP, sesta ne’e (19/06).

Iha fatin hanesan, Kordenador Kuríkulu Ministériu Edukasaun João Maupelu dehan, lansamentu revista ne’e importante tebes tamba bele halo estudante sira bele hatene historia pasadu nian no nia lala’ok oinsá bele tau ba prátika ba profesor sira hodi uza lisaun sira atu hanorin labarik sira ba futuru ne’ebé di’ak liu,

”istoria la’os atu lee de’it iha muzeun tuir informasaun husi eskola Kafe no sira iha Dili laran iha lisaun kona-ba istória, mestri sira buka tempu oinsá mai vizita, lee livru mai iha ne’e sira bele hare filmazem ruma ita-nia instrutor sira bele explika di’ak liu sira bele koñese klean liu tan.” Deha Joao Maupelu haktuir

Iha Sorin seluk representante Embaisadór Portugal iha Timor-Leste, Ana Pereira hateten atividade ne’e importante tebes tamba bele prezerva historia nasaun Timor-Leste nian, ne’ebé muzeu halo hela serbisu ne’ebé importante tebes, hodi prezerva istória nasaun ida-ne’e nian.

“ida-ne’e importante atu envolve labarik sira, tanba labarik sira maka future no importante ba sira atu iha asesu ba kultura no asesu ba istória, tanba se iha buat ida ne’ebé kontestu atuál hateten mai ita, maka ita labele haluha ita-nia pasadu no ita tenke aprende hosi ida-ne’e,  iha lisaun barak ne’ebé aprende hosi pasadu.” Dehan Ana Pereira

Iha Diskursu Diretor Ezekutivu Arquivo no Museu da Resistensia Timor Leste (AMRT.IP) Jorge Alves “Wemoris”, espera katak liu husi revista ne’e, jerasaun foun bele koñese valór sakrifísiu, patriotizmu no espíritu rezisténsia husi povu Timor-Leste nian hodi kontinua defende nasaun iha futuru.

 

Reportajen: Novita Soares/Baquita Marcal

Foto: Baquita

Tinggalkan Balasan

Alamat email Anda tidak akan dipublikasikan. Ruas yang wajib ditandai *