Díli, 18 Setembru 2026 (Média Democracia) – Sekretaria Estadu Arte no Kultura (SEAK) realiza Semináriu Anuál kona-ba Direitu Autór, hodi promove konsiensializasaun, protesaun no respeitu ba direitu autór. Atividade ne’e mós sai parte husi esforsu atu prepara implementasaun Kódigu Direitu Autór iha Timor-Leste.
Semináriu ne’e hetan apoiu husi Uniaun Europeia (UE) no parseiru internasionál sira, inklui International Trade Centre (ITC), ho objetivu atu rona no halibur hanoin, rekomendasaun no kontribuisaun husi asosiasaun, artista, akadémiku no parte relevante sira kona-ba oinsá atu implementa lei ne’e ho efetivu.
Tuir Sekretáriu Estadu Arte no Kultura, Jorge Soares Cristovão, hatete semináriu ne’e sei aprezenta no esplika fali konteúdu Lei Direitu Autór, no iha tempu hanesan rona hanoin no sujestaun husi reprezentante sira husi setór arte, asosiasaun no fundasaun.
“Atividade ohin atu haree fila-fali Lei N.º 14/2022, oinsá mak ita atu implementa lei ne’e, ne’ebé Parlamentu aprova ona. Tanba ne’e, ohin ita hamutuk ho ITC, ne’ebé hetan apoiu husi Uniaun Europeia, no ita konvida reprezentante sira husi organizasaun muzika no arte, inklui akadémiku sira. Sei iha aprezentasaun kona-ba lei ne’e rasik hodi sensibiliza fali públiku kona-ba konteúdu lei, no sei iha mós diskusaun atu rona hanoin husi reprezentante sira husi setór arte, asosiasaun no fundasaun,” hatete, Jorge Soares Cristovão Iha entrevista ho jornalista sira iha Salaun SEAK, Sesta-feira (18/09).
Nia hatutan, Governu antes ne’e halo ona atividade sensibilizasaun kona-ba Direitu Autór, maibé tanba Timor-Leste nia adezaun ba organizasaun internasionál sira, presiza halo ajustamentu balun atu harmoniza ho padraun internasionál.
“Antes ne’e ita halo ona sensibilizasaun, maibé ita haree katak ho Timor-Leste nia adezaun ba organizasaun internasionál sira, ita presiza ajusta buat balun atu tuir padraun internasionál. Tanba ne’e, ami hakarak servisu hamutuk ho ITC no hetan apoiu husi Uniaun Europeia atu halo sensibilizasaun. Husi ne’ebá, ita sei rona hanoin sira hodi prepara Dekretu-Lei implementasaun ne’e,” nia hatete.
Nia esplika, prosesu ne’e importante atu garante katak lei bele proteje artista sira no fó benefísiu ba sira, inklui rekonhese no proteje obra kreativa ne’ebé sira produz.
“Hanesán ohin iha abertura, ha’u hatete katak ami hakarak rona buat barak husi artista sira nia hanoin, tanba ida ne’e mak ita nia objetivu iha futuru: liuhusi lei ne’e, atu proteje artista sira, fó vantajen ne’ebé di’ak ba sira no garante katak obra sira ne’ebé artista sira produz bele rekonhese no proteje,” nia hatutan.
Nia haktuir tan, antes atu elabora Dekretu-Lei implementasaun kona-ba Direitu Autór, SEAK presiza rona uluk hanoin husi entidade relevante hotu-hotu. Iha tempu badak, SEAK mós sei rona hanoin husi parte Tribunál kona-ba proposta Dekretu-Lei implementasaun ne’e.
“Tanba ne’e, antes ita atu prodús Kódigu Direitu Autór ka Dekretu-Lei implementasaun ne’e, ita presiza rona entidade hotu-hotu nia hanoin. Iha tempu balun, ami mós presiza rona hanoin husi parte Tribunál kona-ba Dekretu-Lei implementasaun ne’e,” nia haktuir.
SEAK, hamutuk ho ministériu relevante no parseiru internasionál sira, sei kontinua halo diskusaun tuir rekomendasaun husi artista, asosiasaun no akadémiku sira. Iha faze tuirmai, rekomendasaun sira ne’e sei konsidera iha prosesu elaborasaun Dekretu-Lei implementasaun.
Atividade ne’e hatudu esforsu Governu nian atu hametin protesaun ba direitu autór no kria ambiente ida ne’ebé bele apoia dezenvolvimentu artista no setór kriativu iha Timor-Leste.
Reportajen: Pedrito Dos Santos
Foto: Pedrito Dos Santos
